Metropolis - Test-drive Opel New Corsa

Lifestyle, metrosexualitate, afterhours. Doar trei dintre cei mai folositi termeni ai zilelor si mai ales noptilor noastre de weekend si cluburi, doar trei dintre nenumaratele modalitati de a exprima un adevar care odata obisnuia sa deranjeze: omul modern de sorginte citadina respira prin hainele, frizura, si gesturile pe care le propaga in jurul sau, dezvoltand un magnetism biologic cu misiunea de a-ti atrage cunoasterea personalitatii sale.

Daca suna destul de complicat, voi incerca un rezumat: vei gasi mai multe gene de natura materiala in popularitatea secolului XXI decat unele de natura spirituala. Iar unul dintre cele mai importante accesorii in aceasta ecuatie este fara indoiala masina.

Din fericire, exista cel putin una pentru fiecare ego sau, dupa caz, alter-ego, iar partea cea mai buna este ca pretul face de putine ori diferenta intre succesul unui ins sau al altuia. Daca iti joci cum trebuie cartile, un Mini sau un Beetle sunt de ajuns pentru a avea o ocazie de a inscrie: desi mici si nepractice, completeaza aceste lipsuri cu o personalitate a carui greutate este depasita de doar propriile mase si de pretul comunicat de dealer.
Ce se intampla insa cand vrei util si placut intr-un pachet dupa care toata lumea sa intoarca capul, fara sa se stie ca nu ti-ai vandut un rinichi pentru asta? Nu sunt multe prea multe raspunsuri in clasa mica, dar unul dintre ele este cu siguranta Opel Corsa 3 usi.
In liga in care trebuie sa se impuna ca lider (obiectiv fixat de Opel cu ocazia lansarii sale), Corsa a ales sa atraga printr-o dubla personalitate: versiunea in cinci usi este familistul, bucuros de oaspeti la bord si neinteresat sa iasa in evidenta, in timp ce versiunea in trei usi, testata de auto.ro in acest weekend, este junele care epateaza, punandu-si intr-o pozitie favorabila partenerul de vanatoare de la volan.

Prin asta se explica una dintre cele mai importante diferente de design din acest segment – profilul clasic al versiunii in cinci usi este pur si simplu aruncat intr-un ungher intunecat de acoperisul arcuit si semicercul descris de geamurile laterale ale acestui semi-coupe.

Culoarea rosie face toti banii, dar placerea de a vedea lumea scrantindu-si gatul ori de cate ori intalnesti un semafor sau parchezi undeva poate fi stricata de glumele amicilor privitor la orientarea ta sexuala; oricum, indiferent daca esti baiat sau fata, ar fi bine sa nu uiti de jantele sport de 16 inch, care arata bine si dau masinii un aer de high-end.

Apropo de high-end, aici vei intalni un prim punct sensibil: cel putin in versiunea testata de noi, masina se va cere platita cu un pret asociat cu o compacta bine echipata: 15.490 de euro cu toate taxele incluse. Este o bila neagra, desi din echiparea unui Corsa 1,3 CDTI Cosmo 3 door custom nu lipsesc aerul conditionat, geamurile si oglinzile electrice, bateria de airbag-uri completa (fata spate si de tip cortina pentru toti pasagerii), volanul reglabil pe inaltime si adancime, sistemul audio cu radio-CD, posibilitate de citire de MP3-uri si sapte difuzoare, finisarea Piano Black pe consola centrala, ornamentele cromate pe ceasurile de bord si scaunele sport, imbracate in piele.

Fiecare dintre aceste sisteme si toate impreuna fac viata mai usoara si mai placuta la bord, dar nu este mai putin adevarat ca poti trai decent in habitaclul lui Corsa fara multe dintre ele, astfel incat pretul masinii sa scada cu cel putin 2.000-2.500 de euro.

Pe de alta parte, conteaza si unghiul din care privesti problema: daca il accepti ca pe un vehicul de lifestyle si vei refuza sa il compari cu „mici” precum FIAT Grande Punto, Toyota Yaris sau Peugeot 207, Corsa in trei usi te va costa cu 3.000 de euro mai putin decat un Mini One D, in conditiile in care britanicul are o echipare de baza.

OK, Corsa nu are chiar atata carisma ca si un Mini, dar recupereaza prin faptul ca aproape toti sunt uimiti sa afle ca acesta este un Opel. „Ce bine arata! A, asta e noul Corsa? Misto... Cat costa? Sotiei i-ar placea...” – cam asa s-au desfasurat mai toate dialogurile purtate in acest weekend, indiferent ca am oprit in fata unui hotel de cinci stele de pe Magheru sau langa o bordura din Regie.

Iar surprizele continua sa curga odata asezati in scaunele sport, cu o buna sustinere laterala: vizibilitatea este buna (desi „sportivii” ar critica pozitia cam inalta la volan), volanul multifunctional si ergonomia comenzilor de pe consola centrala iti aseaza mai mereu sub degete exact butoanele pe care doreai sa le actionezi, calitatea materialelor si a imbinarilor este buna spre foarte buna, iar computerul de bord iti transmite toate informatiile necesare privind ora, kilometri pana la prima realimentare, postul de radio pe care il asculti sau temperatura exterioara.

Minusurile le vor trece cu precadere cei pe care i-ai obligat sa stea in spate, persoanele mai inalte de 1,85 m avand dificultati in a-si gasi un loc astfel incat sa nu dea cu capul in tavan la prima groapa mai serioasa (de care Bucurestiul, Slava Domnului, nu duce lipsa).
Ajunsi in trafic aprecierile continua sa curga, dar, de data aceasta, ceva mai echilibrate intre „pro” si „contra”. Primul la analiza este motorul: deocamdata cel mai scump din gama, este un diesel de 1,3 litri cu 16 valve si tehnologie common-rail, capabil de 90 CP.

Pentru cilindreea lui dezvolta o forta respectabila si are acceleratii viguroase multumita unei etajari „scurte” in primele trei trepte ale cutiei de viteze (constructorul il crediteaza cu un 0-100 km/h in 12,7 secunde), dar cuplul, desi are o valoare maxima de 200 Nm de la 1.750 rpm, are o curba similara mai degraba cu a unui varf de munte, astfel incat cere schimbari de treapta destul de dese.

Este un lucru normal, data fiind cilindreea mica, dar zgomotul produs de functionarea sa nu; apoi, odata constatat consumul de motorina, lucrurile iau o turnura neplacuta: desi este creditat cu 5,9 litri/100 km in regim urban, computerul de bord a afisat in permanenta o valoare de cel putin 9,3 l/100 km in conditiile unui trafic lejer, fapt care ii pericliteaza pozitia intr-o comparatie directa cu agregatele pe benzina.

Atmosfera s-a inseninat insa odata ajunsi la marginea orasului, pe un drum liber si virajat, acolo unde suspensia bine setata pentru absortia socurilor a impresionat placut prin faptul ca nu a cerut un ruliu pronuntat in schimbul confortului la rulare.

In plus, comportamentul subvirator manifestat catre limita se poate elimina usor prin ridicarea piciorului de pe acceleratie, iar directia, desi usor imprecisa, are feeling si este progresiva (la viteze mari, ea se intareste pentru un plus de siguranta, mai ales in viraje).

Cei ce doresc o tusa mai dinamica de la Corsa, pot opta pentru versiunea de echipare Sport, ce ofera un sasiu mai rigid si mai stabil, echipat inclusiv cu sistemul IDS Plus.

Totusi, nu vei avea el pe un Corsa diesel, desi eram ferm convins inaintea testului ca unul dintre cele mai reusite modele de clasa mica ar fi si mai bun cu asa ceva in dotare.

De fapt, aproape tot sistemul de calibrare a deciziilor mi-a fost bramburit de un produs care s-a dovedit in final a avea potentialul unui obiect de cult. Nu am hotarat-o noi, ci oamenii de pe strada si cei din alte masini.

E adevarat, au fost suficiente fete schimonosite cand au auzit pretul acestui Opel, dar, pe de alta parte, destui au fost si cei care au recunoscut ca asemenea dotari se platesc in alte parti mult mai piperat.

Daca vreti, este ca la o petrecere mondena la care aduci cea mai buna bere si concurezi impotriva tipului care s-a prezentat cu o sticla de Dom Perignon: el va fi in centrul atentiei pentru fix 5 minute, in timp ce de tine isi vor aduce aminte toata noaptea.

Apropo – in portbagajul lui Corsa incap cam trei lazi...