Skoda Octavia RS TDi – Identitati furate
- 02/03/2007
-
Tags:
Octavia
Cazul lui Octavia RS TDi este unul mai complicat decat ati crede. Si asta pentru ca nu mai poti incheia o discutie despre un diesel in mai putin de zece secunde, ca acum 20-25 de ani. Nu ma credeti?
Ganditi-va la o vechitura de prin anii ’80, priviti secundarul ceasului de la mana si repetati dupa mine: „e lenes, face si ceva zgomot, dar consuma jumatate fata de unul pe benzina”. Exact cum am spus – cinci secunde...
2007 se afla insa la trei generatii de tehnologie common-rail, cateva motoare V8 si un succes la Le Mans distanta de acele vremuri, asa ca acum ridici probleme pe care le puneai de obicei despre un propulsor pe benzina: „putere”, turatii” „zona rosie” sau „zero-o suta”.
Evolutie, moda, necesitate – fiecare in parte si toate la un loc, sunt ingredientele unui succes pe care nimeni, nici macar Rudolph Diesel, nu l-a banuit vreodata. Totusi, intre „rapid”/„puternic” si „sportiv” sunt (inca) diferente importante, trecute in necunoscut de fise tehnice ce exprima capacitatile unui diesel in sute de cai putere si newton-metri.
Este si cazul acestei Octavia: TDi s-ar traduce prin putere, iar RS prin sportivitate. Cu alte cuvinte, poti da la o parte un motor de doi litri turbo pe benzina, capabil de 200 CP. Oare? Asta am incercat sa aflam si noi.
Dar, inainte ca habitaclul decorat cu scaune sport si logo-uri VRS sa primeasca un tip neincrezator in aceste trambitari, mi-am dat seama de primul (si poate singurul) lucru ce nu sufera indoiala privitor la aceasta masina: mai ales din profil, Octavia RS arata excelent, foarte inchegata si totodata eleganta, chiar daca in plus fata de un model normal nu sunt decat patru jante de aliaj de 18 inch si un eleron destul de discret pe portbagaj.
La viteze mici, gaturile troznesc precum surcelele si sentimentul rezultat iti traseaza automat o grimasa de satisfactie pe chip, dar magia aproape ca dispare in momentul in care accelerezi: oricat de frumos ar suna acea evacuare, ea este pur si simplu huiduita de un diesel zgomotos si ragusit, consecinta a incapatanarii lui Volkswagen de a intra in randul lumii cu un propulsor common-rail.
Asadar o prima bila neagra, dar ziua abia incepea.
Si au urmat intr-adevar si cele albe: acest diesel de doi litri, impins de la 140 la 170 CP si ajutat de o cutie cu sase trepte etajata „scurt”, trage cu hotarare pe o plaja de turatie destul de extinsa (distractia incepe pe la 2.000-2.200 de ture si se termina undeva pe la 3.500), si, desi fata de fratele sau nu are decat 30 CP si 30 Nm mai mult, este cu o secunda mai rapid decat acesta pana la 100 km/h.
Apoi ar mai fi suspensia: are clar o amortizare mai ferma la trecerea peste denivelari comparativ cu o Octavia „normala”, dar nu exagereaza in aceasta directie si se limiteaza in a tine masina mai legata pe viraje.
Din pacate insa, drumul umed de care am avut parte in ziua testului si anvelopele de iarna au afectat mult tinuta de drum in curbe si pe timpul acceleratiilor, astfel incat intruziunile controlului tractiunii si subvirarea puternica au compromis fara mila procesul de judecata al comportamentului rutier.
Cu toate acestea insa, nu poti sa nu realizezi ca toata acea bucata de metal atat de impinsa in fata puntii anterioare se va traduce printr-o subvirare evidenta indiferent de conditiile de drum si ca, oricat de bine si-ar masca masina greutatea, ea nu are cum sa fie la fel de agila precum un hot-hatch.
Nici directia nu este stralucita – desi receptiva si cu feeling, este usor imprecisa –, iar franele, desi bine dozate, ar fi putut sa tina mai bine.
Sigur, toate celelalte calitati ale unei Octavia raman – spatiu interior la discretie, un portbagaj ce poate inghiti si Calea Lactee si o calitate foarte buna a fabricatiei –, dar acestea sunt puncte care, impreuna cu motorul puternic si acceleratiile viguroase, o transforma pe Octavia RS TDi intr-un TGV pentru sosele, capabil sa transporte in confort patru insi cu cate bagaje vor ei, si nu intr-un hardcore anuntat de particula RS, de care mult mai aproape este TSI-ul versiunii pe benzina.
Sunt momentele in care diesel-ul ar trebui sa isi scoata ultimul sau atu: consumul de combustibil. Din pacate insa, va trebui sa fii bland cu masina pentru a inregistra cei 5,7 litri la 100 km declarati de constructor; noi nu am fost asa, iar computerul de bord a terminat ziua inregistrand o medie de 14,1 l/100km.
Punand in calcul si pretul de baza (19.963 de euro CIP, cu 600 de euro mai mult decat o Octavia RS), ajungi la concluzia ca decizia de a pune sau nu aceasta versiune pe lista ta de optiuni este chiar mai grea de luat decat a judeca modelul insusi.
Acum insa noi nu putem sa iti spunem decat un singur lucru: frumoasa, rapida si puternica, dar inca nu sportiva. Si, oricat am fi dorit, identitatea acelui RS nu a fost imprumutata...